Valea Sâmbetei sub zăpadă în aprilie – brândușele pot aștepta!
Aveam acest traseu, Valea Sâmbetei, pe listă de foarte mult timp, iar o dată cu venirea primăverii, acest traseu capătă o nuanță de mov specifică brândușelor, vestitoarele primăverii la munte. Așa că ne-am organizat pentru weekend-ul 12-13 aprilie pentru a face acest traseu, sperând că vom avea toată valea mov și plină de flori. Citește mai departe ca să vezi dacă chiar așa a fost!
Unde ne-am cazat?
Pentru că de la București sunt aproximativ 270km de parcurs în 4 ore-4 ore și jumătate, am decis să petrecem o oapte cât mai aproape de începutul traseului, pentru a nu fi extrem de obosiți pe traseu. Așa că am petrecu o noapte la Casa Domestic, care se află în localitatea Viștea de Sus, fix la poalele munților Făgăraș. Noi am rezervat pe Booking cu 3 zile înainte de a ajunge acolo și am plătit 300 lei pe noapte/cameră.
Căsuța este amplasată într-o curte extrem de intimă și liniștită. Este plin de pisicuțe și, în sine, cazarea este pet-friendly. Afară este o zonă de luat masa și un grătar și locuri de relaxare. Înăuntru sunt 5 camere duble, atât cu paturi matrimoniale, cât și cu paturi de câte o persoană, un living foarte cozy cu un șemineu, o bucătărie imensă și super bine mobilată și două băi, una jos și una sus, la etaj.
Ne-a plăcut foarte mult bunul gust pe care îl emana casa, era foarte frumos mobilată și plină de picturi și tablouri vintage, totul este foarte bine integrat aici, fiecare cameră are o temă anume (am pozat doar 2 dintre cele 5) și am apreciat faptul că au amplasat mai multe lampadare cu lumini calde, în loc de o singură lustră din tavan cu lumină rece. Detaliu pe stil scandinav care a făcut diferența! Chiar recomand cazarea, pentru că este foarte aproape de începutul traseului, pentru bunul gust și liniște, pentru că își merită banii pentru ceea ce oferă și pentru peisajul fabulos asupra munților atunci când ieși din curte.
Detalii tehnice
- marcaj: triunghi roșu
Eu am un ceas Garmin Venu 3S cu care îmi monitorizez toate activitățile fizice, iar mai sus, sunt datele de la traseu din aplicația Garmin Connect.
Cum este traseul?
Bun, și acum să trecem la câteva detalii ale traseului. Noi am lăsat mașina la Mânăstirea Brâncoveanu (dacă dai click pe nume, vei găsi locația de pe Google Maps), iar de la Casa Domestic și până aici am făcut cam 15 minute. De la mânăstire începe drumul forestier, dar este un drum bun, nu este foarte accident, așa că îți recomand să mai mergi puțin cu mașina pe drum încă vreo 3 km, până la Păstrăvărie. De acolo, drumul forestier este cam accident și riști să își strici mașina.
Așa cum zice și semnul, de aici mai sunt 2 ore până la cabană, urmând triunghi roșu ca marcaj. Personal, mi s-a părut o plimbare foarte puțin mai solicitantă pentru că drumul este puțin înclinat, fiind totuși o urcare. Alt motiv este că tot traseul îl poți face numai pe drumul forestier, ceea ce nu implică foarte mult efort fizic. Am văzut foarte multe familii cu copilași destui de micuți. Dar asta nu înseamnă să nu fii pregătit cu echipamentul: tot ai nevoie de straturi la tine, de încălțăminte anti-aderentă, de SPF și șapcă și de mâncare pentru energie.
Vei da de un pod peste râul Sâmbăta, iar de acolo ai două opțiuni: fie continui pe drumul forestier, fie treci podul și urci prin pădure, pe același marcaj. Noi am trecut podul și am mers prin pădure la dus și așa recomand să faci și tu. Noi am prins mai multă zăpadă în acest mijloc de aprilie, puțin atipic pentru această perioadă din an, dar nu ar trebui să fie o problemă. Dacă nu te simți stăpân pe încălțările de hike pe care le ai, mai bine continui pe drumul forestier. Spre exemplu, nouă ne fugeau picioarele ici-colo din cauză că era extrem de cald și zăpada se topea.
Peisajele sunt fabuloase, cum mergi înspre cabană, vei avea tot timpul în fața ochilor crestele Făgărașilor, atât de impunătoare, mai ales acoperite de zăpadă. Absolut superb!
Deci până la pod, la punctul de cotitură, noi am făcut 1h15min, iar prin pădure am mai făcut 1h15min până când am intrat din nou pe drumul forestier. De aici am mai mers cam 10 minute până la cabană. Însă cum în zonă se lucrează (dar noi nu am prins utilajele fiind zi de duminică și sărbătoare, pate acesta a fost motivul) am trecut de cabană și am mai urcat cam 10 minute pentru a admira munții și mai bine. Și pentru că eu încă speram să găsim brândușele. Am găsit maxim 10 pe când s-au intersectat cele două drumuri, restul fiind acoperite de stratul foarte mare de zăpadă.
Traseul acesta este foarte cunoscut printre iubitorii de drumeții datorită văii care se umple de brândușe la finalul lunii martie-început de aprilie. Dar acest lucru depinde de vreme: cum anul acesta, primăvara s-a lăsat foarte așteptată, ei bine, și brândușele au rămas acoperite și mai mult timp sub zăpadă.
Dar, eu cred, că nu numai despre asta este vorba la acest traseu, ci că este unul ce poate fi practicat de toată lumea care are o condiție fizică acceptabilă, poate fi o plimbare lejeră cu familia care nu trebuie neapărat să atingă vreo destinație, iar peisajele sunt superbe! Nici nu am mai avut nevoie de mâncare la cât de mult m-au încărcat munții aceștia!
De la stânga la dreapta în pozele de mai sus: acel vârf piramidal proeminent este Colțul Bălăceni (~2.285 m) care marchează extremitatea vestică a căldării glaciare. Apoi depresiunea dintre vârfuri este Fereastra Mare a Sâmbetei (~2.200 m), de aici se face trecerea spre creasta Făgărașului și traseul spre Viștea – Moldoveanu. Iar în dreapta, este Colțul Sâmbetei (~2.428 m), o creastă înaltă, de unde se poate face urcarea către creasta principală.
Poți urmări și un video făcut de mine, poate te inspiră și mai mult! Noi sigur ne vom intoarce si in alt anotimp!
Ne-am întors la mașină pe drumul forestier în 2 ore. De la punctul de oprire, am pornit înspre comuna Sâmbăta de Sus, iar în spatele nostru se afla peisajul din pozele de mai sus. Cum să nu ne oprim să să admirăm iar crestele montane și să nu facem o poză artistică de pe mijlocul șoselei când oricum toată lumea asta făcea?
Extraordinar traseul de primăvară, am văzut peisaje foarte frumoase cu comorile României, ne-am reamintit încă o dată de ce iubim așa de mult drumețiile montane, și ne-am luat la redevere de la iarna foarte târzie în cel mai frumos mod. Ah, și dacă eu nu te-am convins să faci traseul, că poate nu ești fan iarnă, uite niște poze sneak-peak de cum arată de-obicei zona când brândușele sunt înflorite. (pozele sunt preluate, cu acordul ei, de la Irina Nedelcu al cărui cont de Instagram îl găsești aici și căreia îi mulțumesc pentru că a dorit să împartă cu mine puțin din ce a văzut ea când a făcut traseul)
Sper că te-am convins să îi dai o șansă acestui traseu, pentru că merită! Dacă nu o urmărești pe Irina, îți recomand să o faci pentru că are un conținut extrem de valoros și educativ din România, dar și din alte locuri pe unde mai ajunge în călătoriile ei. De-asemenea, nu uita să mă urmărești în continuare pentru și mai multe articole interesante de peste tot din lume!
RO 
EN
Am trăit pe pielea mea tot ce ai scris acolo, mai ales plimbarea prin pădure🤩
Dar a fost super frumos, nu? Mai repetam traseul si anul viitor? Poate prindem si brandusele hihi